Neamţ: Proces după proces împotriva schitului ridicat pe Ceahlău

Consiliul Judeţean Neamţ este chemat în instanţă să anuleze autorizaţia de construcţie.
Tribunalul Neamţ a înregistrat o nouă plângere împotriva construcţiei de pe platoul superior al Muntelui Ceahlău, ce aparţine Mitropoliei Moldovei.

Asociaţia Acţiunea Civică Directă, cu sediul în comuna Ceahlău, a cerut recent instanţei anularea autorizaţiei de construire a stabilimentului monastico-turistic de la schitul de pe masiv, emisă de preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Dan Constantin, în 2004.

Sursa.

Şopîrlele din Ceahlau - în pericol

O nouă agresiune împotriva faunei din masivul Ceahlău a atras atenţia preşedintelui organizaţiei “Acţiunea Civică Directă”. Cristian Grecu va sesiza, luni, Ministerul Mediului şi Garda Naţională de Mediu în legătură cu pericolul în care se află tritonii de pe valea Pîrului Martin. De puţin timp, în zonă au apărut nişte utilaje care distrug bălţile în care amfibienii şi-au depus ouăle. Teoretic, toate speciile de amfibieni şi reptile sînt protejate prin lege în România. Practic, una din zonele în care vieţuiau sute sau poate chiar mii de tritoni, este acum un adevărat “şantier”, plin de şanţuri şi urme de şenile. Chiar dacă organizaţiile de mediu consideră că este de-a dreptul scandalos ceea ce se petrece într-un parc naţional, pînă acum nu s-a făcut un control riguros din partea celor datori să vegheze la protejarea rezervaţiilor şi, implicit, a faunei. “România a încetat să fie un stat de drept”, a declarat Cristian Grecu. “Nu se mai respectă nimic, cu atît mai puţin legea şi totul se întîmplă după bunul plac al oamenilor locului. Atît timp cît instituţiile care au atribuţii de control nu-şi fac treaba, pot spune liniştit că nu mai trăim într-un stat de drept

Sursa.

Administraţia PN Ceahlău "condamnă" public tăierea jnepenilor

După o îndelungă cugetare, şeful Administraţiei Parcului Naţional Ceahlău a făcut publice primele concluzii "oficiale" vizavi de măcelărirea jnepenişului din Jgheabul cu Hotar. Comunicatul, semnat pretenţios "Dr. Lalău Gheorghe", dar cu deficienţe de exprimare, multe virgule lipsă şi altele puse anapoda (inclusiv între subiect şi predicat), are ca prim scop minimizarea efectelor "întîmplării": "Tăierile ramificaţiilor de jneapăn au fost făcute în mare grabă de autori necunoscuţi, cuprinzînd un număr de 511 ramuri dintre care cu diametrul cuprins sub 3 cm - 333 ramuri iar vîrsta maximă observată pe o singură ramură este de 65 de ani. Nu există jnepeni în zona respectivă care să aibă 200-300 ani. Nu sînt tăiaţi arbuşti de jnepeni în totalitate, botanic un jneapăn are o rădăcină ramificată, 1-2 tulpini continuate cu cîteva zeci sau sute de ramificaţii dichotomice (ramuri, crengi) şi acele (frunzele). Tăierile nu s-au făcut în zona de protecţie strictă - Rezervaţia Ştiinţifică Ocolaşul Mare iar tăierile nu au afectat habitatul. Am cerut oficial Asociaţiei Salvamont şi pentru protecţia Biodiversităţii, fundamentarea afirmaţiilor exagerate din comunicatele remise privind vîrsta jnepenilor, compromiterea peisagistică a traseului, regresul orhideelor, dispariţia caprelor negre în condiţiile în care tot ei afirmau într-un articol din ziarul “Realitatea” ca în anul 2007 specialiştii Asociaţiei au identificat 113 capre negre "sănătoase şi viguroase". Aşteptăm răspunsurile lor, iar pentru afirmaţiile nefundamentate, vor răspunde inclusiv în faţa legii, pentru că intenţionăm să-i acţionăm în justiţie".

Ceahlaul, 13 iunie 2008
Tot aricolul aici

Parcul National Ceahlau, defrisat si vandalizat de administrator

Masivul Ceahlau are statutul de parc national si a intrat in aria de conservare speciala. Conform legislatiei, nimeni nu ar avea voie sa rupa macar o creanga in respectiva zona fara sa fie sanctionat. Cu toate acestea, Parcul National Ceahlau a inceput sa fie devalizat sistematic chiar de administratorul dator sa-l protejeze. Incidentul a izbucnit dupa ce, pe traseul dintre Izvoru Muntelui si Dochia, au fost taiati peste 300 de jnepeni. Faptul a fost de natura sa scandalizeze nu mai putin de 15 institutii si organizatii de mediu, printre care Serviciul Salvamont Neamt, World Wide Fund of Nature si Greenpeace Romania.

Gardianul, 5 iunie 2008
Tot articolul aici

Constructia de pe Ceahlau

Sentinţa pronunţată de Judecătoria Bicaz în conflictul dintre
Asociaţia Salvamont şi Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a fost atacată
cu recurs la Tribunalul Neamţ. La primul termen, de acum două zile, în
faţa instanţei nu s-a prezentat nimeni. Reprezentanţii Mitropoliei
făcuseră o întîmpinare, care exista la dosar, şi ceruseră termen în
vederea angajarii unui apărător. Curioasă a fost marea absenţă a
asociaţilor care au contestat vehement ridicarea construcţiilor din
apropierea platoului Dochia. Raul Papalicef a declarat că Asociaţia
fără scop patrimonial WWF-Programul Dunăre Carpaţi România se ocupă de
proces şi nu Asociaţia Salvamont pe care o reprezintă. Sorina Hanea,
avocata WWF, a declarat că nu a ştiut de începerea procesului: "Nu am
primit citaţie şi exclud posibilitatea ca această comunicare să fi
ajuns la biroul meu şi să se fi pierdut. Voi lua imediat legătura cu
tribunalul să văd ce se întîmplă şi care este motivul pentru care n-a
primit nimeni citaţie, deşi la dosar sînt trei adrese. Îmi place să
cred că nu este o chestiune intenţionată".

Sentinţa, care ar urma să fie desfinţată dacă instanţa va da dreptate
celor două asociaţii, a fost pronunţată de Judecătoria Bicaz, pe 16
octombrie 2007. În esenţă, reclamantele solicitaseră stoparea
lucrărilor de construcţie la obiectivul "Casa de pelerini şi chilii
monahi Panaghia", pe motiv că imobilele respective se ridică într-un
parc naţional, că lucrarea se extinde pe o suprafaţă mai mare decît
deţine Mitropolia, că nu există autorizaţie de construire şi, mai
ales, lucrările afectează mediul natural într-o arie protejată. Nici
la procesul de la Bicaz reprezentanţii asociaţiilor reclamante nu au
venit să-şi susţină cauza, iar instanţa a dispus efectuarea unei
expertize topografice şi, mai mult, a fost şi la o "cercetare locală".
Analizînd actele şi probele din dosar, instanţa a constatat că:
"Pîrîta deţine o autorizaţie de construire emisă de Consiliul Judeţean
Neamţ, iar cenzurarea acestei autorizaţii nu este de competenţa
Judecătoriei Bicaz (nici nu s-a cerut acest lucru). În condiţiile
existenţei unei autorizaţii de construire prezumat valabile şi legale,
instanţa nu poate dispune sistarea lucrărilor, deci acţiunea va fi
respinsă ca neîntemeiată. Singura problemă pe care instanţa a putut să
o verifice a fost dacă toate construcţiile se integrează într-o arie
de 1500 mp. Rezultatul a fost pozitiv, cu precizarea că Mitropolia a
dezafectat construcţiile improvizate (nr vechile chilii) lăsînd liber
terenul care nu face parte din aria de 1500 mp. În deplasarea
efectuată la faţa locului, instanţa a constatat că Mitropolia
manifestă grijă pentru conservarea mediului ambiant şi al florei din
spaţiul respectiv". Bineînţeles, acţiunea asociaţiilor a fost
respinsă, iar acum, alţi judecători vor decide dacă menţin această
decizie.

Raul Papalicef susţine, însă, că hotărîrea primei instanţe a fost
părtinitoare: "Nu prea am înţeles eu ce fel de cercetare la faţa
locului au făcut judecătorii de la Bicaz, la mijlocul lui octombrie,
cînd pe Ceahlău e iarnă. Ce pot eu să spun este că la baza ridicării
acestui hotel, numit "casă de pelerini", a stat o autorizaţie de
reabilitare a chiliilor şi nicidecum una de construire. WWF a cerut
efectuarea unei expertize la faţa locului în 2006, cînd lucrările erau
în toi. De ce nu s-a dus nimeni decît la sfîrşitul anului 2007, cînd
construcţia era aproape gata? De ce administratorul parcului a fost
medaliat de fostul mitropolit Daniel, pentru contribuţia adusă la
ridicarea sfîntului lăcaş? Despre care sfînt lăcaş discutăm? Că acolo
nu s-a construit nici o biserică, ci un hotel. Ne place să credem că
există grijă pentru mediu, dar tot aşezămîntul nu are un sistem de
reciclare a deşeurilor. Toate gunoaiele vieţuitorilor şi ale celor
care sînt cazaţi la "casa de pelerini" sînt aruncate pe jgheab şi
ajung pînă în potecă. Şi or fi ele "reziduuri sfinte", dar put al
dracului. Chiar dacă instanţa de la Piatra Neamţ ne-ar da dreptate,
nimeni nu va dărîma niciodată construcţiile de pe Ceahlău, aşa că la
ce bun să ne mai pierdem timpul cu expertize?".
A.D. ; C.M.
29.03.2008

Administrarea Parcului National Ceahlau-O ilegalitate fără seamăn

* nu există nici o hotărâre a Consiliului Judeţean Neamţ prin care să se fi aprobat conţinutul şi să se fi semnat contractul de administrare, având în vedere faptul că administrarea acestui parc presupunea cheltuieli foarte mari de la bugetul judeţului, pentru o perioadă de 10 ani de zile

Consilierii judeţeni au mai avut o şansă să scape de problema administrării Parcului Naţional Ceahlău. Propunerea făcută de vicepreşedintele Dumitru Badea, în plenul Consiliului Judeţean Neamţ, de rezieliere a contractului de administrare a Parcului Naţional Ceahlău a stârnit patimi şi a determinat mulţi consilieri să vorbească aiurea despre o problemă pe care nu o cunosc tocmai bine. Toate acestea se întâmplă în situaţia în care contractul actual nu a fost aprobat de consilierii judeţeni, în cadrul unei şedinţe de plen.

Mai exact, din discuţiile aiurite la care s-au dedat unii consilieri, reiese faptul că habar nu au ceea ce s-a aprobat, ceea ce s-a propus şi nici nu-şi dau seama că la un control al Curţii de Conturi nu vor şti să răspundă unde, cum şi mai ales de ce s-au cheltuit miliarde de lei, timp de ani buni pentru a administra un parc naţional.

Poate că membrii acestui consiliu nu ştiu dar licitaţia pentru administrarea Parcului Naţional Ceahlău a fost câştigată de Salvamont Neamţ, care nu avea nici o legătură cu Consiliul Judeţean Neamţ. Mai mult, NU EXISTĂ nici o hotărâre a Consiliului Judeţean Neamţ prin care să se aprobe participarea acestui for la licitaţia deschisă de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor. Consilierii nu par să ştie nici faptul că nu a fost emisă nici o dispoziţie din partea ordonatorului de credite în acest sens.

{i ca neregulile să fie complete, nu există nici o hotărâre a Consiliului Judeţean Neamţ prin care să se fi aprobat conţinutul şi să se fi semnat contractul de administrare, având în vedere faptul că administrarea acestui parc presupunea cheltuieli foarte mari de la bugetul judeţului, pentru o perioadă de 10 ani de zile.

Poate că Dumitru Badea cunoaşte toate aceste detalii şi a solicitat un aviz de principiu pentru rezilierea contractului.

Cu toate acestea, din cauza unor inepţii enunţate de unii consilieri, cum că Ministerul Mediului ar trebui condiţionat să dea administrarea parcului unei asociaţii formată din comunităţile locale din zonă, aceasta fiind condiţia "impusă" de Consiliul Judeţean Neamţ, starea de ilegalitate se menţine.

De la Dan Vasile Constantin- numai nereguli

Având în vedere actele enunţate nu există, şi că, din punct de vedere legal, trebuiau emise de pe vremea când era preşedinte al CJ, Raul Constantin Bobeanu, actuala administraţie a primit bani de la bugetul judeţului fără baze reale. Trebuie menţionat faptul că de la momentul în care Dan Vasile Constrantin, predecesorul lui Raul Constantin Bobeanu la conducerea CJ, s-a gândit să înfiinţeze un serviciu de administrare, banii, zeci de miliarde de lei, au plecat spre această unitate fără a avea la bază toate actele legale care trebuiau emise. Nu ştim care a fost raţionamentul pe care l-a gândit ex-preşedintele CJ, Dan Vasile Constantin atunci când s-a oferit să înfiinţeze un serviciu, care nu avea cum să primească bani de la bugetul judeţului.

O altă chestiune pe care nu au văzut-o cei care susţin că trebuie făcută o altă unitate de administrare, sau că administrarea trebuie transmisă asociaţiei comunelor este că pentru a administra un astfel de parc trebuie să câştigi o licitaţie. Astfel, ceea ce susţine sus şi tare, actualul director al serviciului de administrarea, Gheorghiţă Lalău, de a transmite serviciile asociaţiei comunelor este o altă inepţie. Singura soluţie este ca această asociaţie, care nici nu este formată încă, să participe la licitaţie şi să o câştige. Având în vedere modul în care a administrat parcul şi că nici în acest moment nu i-a fost aprobat, de către minister, planul de management propus, ar trebui să se mai gândească înainte de a cere ceva.

Astfel, într-o penibilă expunere de motive în favoarea menţinerii administraţiei, medicul veterinar Lalău susţine că administrarea nu poate fi predată către "Agenţia Naţională pentru Arii Protejate" pentru că nu există, iar ministerul, dacă se va rezilia contractul de administrare, îl va scoate la licitaţie. Are dreptate domnia sa, dar din păcate aşa este şi legal să se procedeze.

Motive clare pentru reziliere

Propunerea vicelui CJ Dumitru Badea, deşi foarte bine gândită, a fost primită cu multe critici de unii consilieri, iar contrapropuneri au fost multe, una mai hilară ca alta. Nimeni nu a luat în calcul un singur lucru: rezilierea contractului a fost solicitată, chiar de anul trecut, de reprezentanţii Ministerului Mediului. Mai mult, pentru a obţine dreptul de administrare, cel care doreşte trebuie să participe la o licitaţie.

Chiar dacă pe lângă lege, spiritele s-au încins şi pro şi contra rezilierii contractului, iar cel care a fost cel mai vehement pentru menţinerea contractului şi "dăruirea acestuia" către asociaţia comunităţilor locale a fost medicul Gheorghiţă Lalău, şeful administraţiei actuale.

Unul dintre motivele pe care le invocă vicepreşedintele Badea în susţinerea iniţiativei, este cel legat de fondurile care s-au cheltuit până în acest moment, care depăşesc 5 miliarde de lei doar pentru anul 2007.

Un alt aspect invocat de Dumitru Badea este legat de modul în care s-a administrat acest parc: "Datorită posibilităţilor limitate de control şi îndrumare de specialitate a activităţii serviciului, o serie de obligaţii specifice, legate de realizarea unor baze de date breferitoare la flora şi fauna montană, definitivarea unui plan de management al ariei naturale protejate, asigurarea unor capacităţi tehnice şi administrative corespunzătoare, inclusiv recrutarea unui personal specializat, au fost îndeplinite parţial sau deloc", este menţionat în informarea adusă la cunoştiinţa consilierilor judeţeni.

~n act mai este menţionat că în timp "administrarea făcută de autoritatea publică locală este greoaie şi intră adesea în contradicţie cu activitatea structurilor de specialitate din subordinea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor".

Trebuie menţionat că ameninţările cu rezilierea contractului au apărut din luna mai a acestui an, când oamenii Ministerului Mediului au atras atenţia că nu există un "plan de management". De fapt, nici în acest moment nu există acest plan cu aprobare de la forurile naţionale.

Realitatea/9.02.2008 (Alex Nechita)
Via Raul Papalicef

Comunicat de presa al Mitropoliei

Casa Panaghia de pe Ceahlau denota grija Bisericii pentru protejarea mediului natural

Bucuresti, 18 ianuarie 2008, ora 14:15

Mitropolia Moldovei si Bucovinei, in cooperare cu Ministerul Apararii Nationale, a ridicat pe Muntele Ceahlau o manastire cu hramurile ''Sfantul Voievod Stefan cel Mare'' si ,,Schimbarea la Fata'', construind o biserica cu clopotnita care au fost sfintite in anul 1993. De la aceasta data si pana in prezent, lacasul de cult functioneaza dupa toate randuielile bisericesti monahale, fiind un loc de rugaciune pentru credinciosi si un punct de atractie pentru multi pelerini si turisti din tara si din strainatate.

Tot comunicatul aici

Ministrul Mediului îi cere socoteală Patriarhului despre construcţia ilegală din Parcul Naţional Ceahlău

Ridicarea Casei de pelerini Panaghia, chiar în aria protejată a Parcului Naţional Ceahlău, naşte noi dispute. Attila Korodi, susţine că edificiul monahal a fost ridicat fără respectarea legii de mediu. Potrivit legii, în aria protejată nu se pot face nici un fel de investiţii. Potrivit Mediafax, ministrul i-a scris Patriarhului Daniel, pentru a-l invita o discuţie pe această temă. Attila Korodi pomeneşte în scrisoare că este îngrijorat fiindcă s-a permis ca o construcţie de asemenea dimensiuni să fie ridicată chiar în aria strict protejată a Parcului. El se teme că nu cumva această ispravă să se transforme într-un "un precedent periculos" pentru mediu. Ministrul mai vorbeşte şi despre verificări din partea Uniunii Europene, urmate de posibile sancţiuni.

Scandalul a izbucnit în 2004, după ce mai multe ONG-uri au semnalat că două elicoptere militare închiriate de la Baza Militară de Aviaţie 95 din Bacău au transportat pe munte peste zece tone de materiale. Acestea serveau modernizării chiliilor de la Schitul Toaca, din Masivul Ceahlău. Au existat numeroase proteste ale Consiliului Ştiinţific al Parcului şi a Asociaţiei Salvamont şi de Protecţie a Biodiversităţii, precum şi o sumedenie de articole în presă, însă lucrările au continuat. După ridicarea Casei de pelerini de către Mitropolia Moldovei, scandalul a ajuns în atenţia UNESCO. Zona în care s-a construit este considerată unicat în Europa, aceasta urmând să fie protejată şi prin Directiva Habitate şi Directiva Păsări.

Articol Gandul aici.