Negocierile de la Copenhaga sunt decisive pentru obţinerea unor rezultate concrete în lupta împotriva schimbărilor climatice. Marea provocare a conferinţei este semnarea unui nou acord internaţional de mediu, care să înlocuiască din 2012 Protocolul de la Kyoto.
Uniunea Europeană a promis un fond de 7,2 miliarde de euro pentru o perioadă de trei ani pentru a ajuta ţările sărace să facă faţă la schimbările climatice. Marea Britanie va oferi cea mai mare sumă - 1,6 miliarde de euro pe o perioadă de trei ani, până în 2012. Potrivit ziarului britanic The Independent, citat de Mediafax, România a găsit doar 7.782 euro pe an, Letonia - 11.118 euro, iar Estonia - 1,1 milioane de euro. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, declara pentru Financial Times că "situaţia în Bulgaria şi România nu este aceeaşi ca în Germania şi Danemarca", iar UE nu poate cere ţărilor UE care au programe FMI sau deficite bugetare uriaşe să facă "eforturi foarte considerabile".
.....
ROMĂNIA, ALTFEL
Pentru un alt tip de supravieţuire ar trebui să se lupte şi ţara noastră. Tratat cu prioritate în alte ţări, subiectul schimbărilor climatice este amintit în România doar după un val de inundaţii, după luni întregi de secetă sau după ce vremea se strică brusc şi produce pagube materiale însemnate.
Agenţia Europeană pentru Mediu şi Grupul interguvernamental de experţi ONU pentru schimbări climatice au publicat recent mai multe modele care încearcă să preconizeze cum vor arată diferite zone de pe planetă în următoarea sută de ani, dacă fenomenul încălzirii globale nu va fi stopat. Zone de coastă sub ape, suprafeţe întinse afectate deşertificare şi imposibil de folosit pentru agricultură, furtuni foarte dese, uragane foarte puternice, râuri şi fluvii revărsate, secetă prelungită.
Pentru România, materialele arată că zona costieră, de la Vama Veche până la Sulina, va fi afectată de creşterea nivelului oceanului planetar. Tot sub ape ar putea ajunge întreaga Deltă a Dunării, iar zona de luncă dintre Tulcea şi Galaţi (situată de o parte şi de alta a fluviului) ar urma să devină o imensă mlaştină, Dunărea urmând să devină mult mai lată. În restul Dobrogei, însă, fenomenul de deşertificare ar putea lua amploare, mii de hectare urmând a fi lovite de ariditate. Lovite de acest fenomen ar urma să fie şi teritorii din judeţele Olt, Dolj, Gorj, dar şi din Banat, regiuni care deja se confruntă cu acest fenomen. Zona de nord a ţării, atât Moldova, cât şi Transilvania sunt ameninţate de furtuni şi viituri, potrivit simulărilor realizate de celor două grupuri de experţi mai sus citate.
În momentul de faţă, la Copenhaga, politicieni şi experţi din toată lumea încearcă să ia măsuri pentru combaterea principalului fenomen responsabil de schimbările climatice: emisiile de gaze cu efect de seră. UE a parafat deja un acord de reducere cu 20% a acestor emisii până în 2020, împreună cu creşterea ponderii folosirii energiilor alternative, urmând ca, în cazul semnării unui protocol global în acest sens, ţinta europeană să fie de 30%.
Sursa.
Se afișează postările cu eticheta Schimbari climatice. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Schimbari climatice. Afișați toate postările
luni, 14 decembrie 2009
marți, 8 decembrie 2009
Ariile protejate sunt arme naturale impotriva schimbarilor climatice
Ariile protejate reprezinta o solutie eficienta si ieftina pentru atenuarea impactului schimbarilor climatice. Aceasta este concluzia unui raport publicat recent de International Union for Conservation of Nature (IUCN), Organizatia Nature Conservancy, United Nations Development Programme, Wildlife Conservation Society, World Wide Fund for Nature (WWF) si Banca Mondiala. VEZI RAPORT
”Aceasta carte, intitulata Solutii Naturale: Ariile protejate contribuie la lupta oamenilor cu schimbarile climatice (Natural Solutions: protected areas helping people cope with climate change), subliniaza, pentru prima oara, importanta ariilor protejate in reducerea impactului schimbarilor climatice si chiar ne indica cum le putem creste eficienta”, a declarat Lordul Nicholas Stern, autorul prefatei raportului.
Ariile protejate joaca un rol extrem de important in reducerea emisiilor de dioxid de carbon din atmosfera. 15% din stocul de carbon de pe planeta, aproximativ 312 gigatone, este captat in ariile protejate din toata lumea.
In Canada peste 4.000 de milioane de tone de carbon sunt sechestrate in 39 de parcuri nationale, fiind estimate la o valoare de 39-87 de milioane de dolari in credite de carbon.
In Amazon, prin includerea sub statut de protectie a anumitor zone, se va preveni defrisarea a 670.000 km patrati de padure pana in 2050, reprezentand 8 milioane de tone de dioxid de carbon care altfel ar fi fost eliberate in atmosfera.
Ariile protejate asigura, in plus, conservarea resurselor naturale, fara de care nu am putea avea parte de hrana si apa curata si fara de care multe dintre comunitati nu ar putea supravietui. 33 dintre cele 100 de metropole ale lumii isi procura apa pentru populatie din arii protejate.
Cu ocazia Conferintei Natiunilor Unite de la Copenhaga si a Anului International al Biodiversitatii-2010, mentinerea si extinderea retelei de arii protejate la nivel global va fi recunoscuta atat de Conventia-Cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice (UNFCCC), cat si de Conventia pentru Biodiversitate, ca si arma puternica in lupta cu schimbarile climatice si va trebui inclusa, drept urmare, in strategiile nationale privind schimbarile climatice.
Ce face Romania in privinta ariilor protejate?
In septembrie 2009, statul roman a fost dat in judecata la Curtea Europeana de Justitie, pentru incalcarea prevederilor tratatului de aderare referitoare la managementul ariilor protejate.
Procesul de desemnare a zonelor protejate a fost tratat fara seriozitate, iar in ceea ce priveste structurile de management, Romania este singura tara din UE care nu ofera niciun fel de sprijin guvernamental pentru reteaua de arii protejate.
Zonele protejate sunt declarate doar pe hartie, fara a avea clarificata modalitatea de administrare, fara o autoritate nationala de coordonare si resurse alocate de la bugetul statului pentru administrare si fara a avea aprobate masuri de mentinere a statutului favorabil de conservare pana la elaborarea planurilor de management pentru aceste zone.
Acest lucru este cu atat mai grav, cu cat Romania este una din tarile cele mai bogate in ce priveste valorile si resursele naturale din Uniunea Europeana. Aceasta bogatie nationala imensa aduce cu sine si multe beneficii, de la apa curata la absorbtia de dioxid de carbon.
”In goana dupa solutii moderne pentru contracararea efectelor schimbarilor climatice riscam sa pierdem din vedere o alternativa sigura”, a declarat Alexander Belokurov, Manager de Conservare la WWF International. ” Oamenii au investit timp de un mileniu in conservarea ariilor protejate, prin metode traditionale care si-au dovedit eficienta si potentialul chiar si in vremurile moderne ”, a mai spus acesta.
Sursa.
”Aceasta carte, intitulata Solutii Naturale: Ariile protejate contribuie la lupta oamenilor cu schimbarile climatice (Natural Solutions: protected areas helping people cope with climate change), subliniaza, pentru prima oara, importanta ariilor protejate in reducerea impactului schimbarilor climatice si chiar ne indica cum le putem creste eficienta”, a declarat Lordul Nicholas Stern, autorul prefatei raportului.
Ariile protejate joaca un rol extrem de important in reducerea emisiilor de dioxid de carbon din atmosfera. 15% din stocul de carbon de pe planeta, aproximativ 312 gigatone, este captat in ariile protejate din toata lumea.
In Canada peste 4.000 de milioane de tone de carbon sunt sechestrate in 39 de parcuri nationale, fiind estimate la o valoare de 39-87 de milioane de dolari in credite de carbon.
In Amazon, prin includerea sub statut de protectie a anumitor zone, se va preveni defrisarea a 670.000 km patrati de padure pana in 2050, reprezentand 8 milioane de tone de dioxid de carbon care altfel ar fi fost eliberate in atmosfera.
Ariile protejate asigura, in plus, conservarea resurselor naturale, fara de care nu am putea avea parte de hrana si apa curata si fara de care multe dintre comunitati nu ar putea supravietui. 33 dintre cele 100 de metropole ale lumii isi procura apa pentru populatie din arii protejate.
Cu ocazia Conferintei Natiunilor Unite de la Copenhaga si a Anului International al Biodiversitatii-2010, mentinerea si extinderea retelei de arii protejate la nivel global va fi recunoscuta atat de Conventia-Cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice (UNFCCC), cat si de Conventia pentru Biodiversitate, ca si arma puternica in lupta cu schimbarile climatice si va trebui inclusa, drept urmare, in strategiile nationale privind schimbarile climatice.
Ce face Romania in privinta ariilor protejate?
In septembrie 2009, statul roman a fost dat in judecata la Curtea Europeana de Justitie, pentru incalcarea prevederilor tratatului de aderare referitoare la managementul ariilor protejate.
Procesul de desemnare a zonelor protejate a fost tratat fara seriozitate, iar in ceea ce priveste structurile de management, Romania este singura tara din UE care nu ofera niciun fel de sprijin guvernamental pentru reteaua de arii protejate.
Zonele protejate sunt declarate doar pe hartie, fara a avea clarificata modalitatea de administrare, fara o autoritate nationala de coordonare si resurse alocate de la bugetul statului pentru administrare si fara a avea aprobate masuri de mentinere a statutului favorabil de conservare pana la elaborarea planurilor de management pentru aceste zone.
Acest lucru este cu atat mai grav, cu cat Romania este una din tarile cele mai bogate in ce priveste valorile si resursele naturale din Uniunea Europeana. Aceasta bogatie nationala imensa aduce cu sine si multe beneficii, de la apa curata la absorbtia de dioxid de carbon.
”In goana dupa solutii moderne pentru contracararea efectelor schimbarilor climatice riscam sa pierdem din vedere o alternativa sigura”, a declarat Alexander Belokurov, Manager de Conservare la WWF International. ” Oamenii au investit timp de un mileniu in conservarea ariilor protejate, prin metode traditionale care si-au dovedit eficienta si potentialul chiar si in vremurile moderne ”, a mai spus acesta.
Sursa.
joi, 26 noiembrie 2009
Temperatura medie ar putea creşte cu 7 grade în anul 2100, mult peste estimări, potrivit unui raport
Încălzirea climatică este mai gravă decât s-a estimat, iar temperatura medie anuală ar putea creşte cu 7 grade în anul 2100, potrivit unui studiu care cuprinde opiniile a 24 de climatologi ce susţin nevoia de acţiuni rapide şi eficiente cu puţin timp înainte de summitul de la Copenhaga, anunţă AFP.
Institutul de cercetare a efectelor asupra climei de la Potsdam, Germania, a publicat marţi un document de 64 pagini, ce sintetizează lucrările ştiinţifice asupra schimbărilor climatice apărute în cel de-al patrulea raport al Grupului interguvernamental de experţi asupra climatului (Giec, 2007), urmat de un apel la acţiune.
"Temperatura medie a aerului ar urma să urce cu valori cuprinse între 2 şi 7 grade în 2100 faţă de perioada preindustrială", susţin autorii.
Creşterea cu 40% a emisiilor de CO2 între 1990 şi 2008 face mai dificil de atins obiectivul stabilit în iulie de mai mulţi conducători ai ţărilor dezvoltate şi emergente de a limita încălzirea globală la 2 grade. "Fiecare an de întârziere în luarea de măsuri creşte posibilitatea ca încălzirea să depăşească 2 grade Celsius", se mai arată în raport.
Sursa.
Institutul de cercetare a efectelor asupra climei de la Potsdam, Germania, a publicat marţi un document de 64 pagini, ce sintetizează lucrările ştiinţifice asupra schimbărilor climatice apărute în cel de-al patrulea raport al Grupului interguvernamental de experţi asupra climatului (Giec, 2007), urmat de un apel la acţiune.
"Temperatura medie a aerului ar urma să urce cu valori cuprinse între 2 şi 7 grade în 2100 faţă de perioada preindustrială", susţin autorii.
Creşterea cu 40% a emisiilor de CO2 între 1990 şi 2008 face mai dificil de atins obiectivul stabilit în iulie de mai mulţi conducători ai ţărilor dezvoltate şi emergente de a limita încălzirea globală la 2 grade. "Fiecare an de întârziere în luarea de măsuri creşte posibilitatea ca încălzirea să depăşească 2 grade Celsius", se mai arată în raport.
Sursa.
vineri, 29 mai 2009
Will protected areas remain effective in the face of climate change?
Climate change will cause shifts in the distribution of species, - thus it has to be concerned, which impact this may cause on the effectiveness of protected areas. A new study examines this question by the example of the movement of sub-Saharan birds and developes suggestions for regionally focused management approaches.
Sursa.
Sursa.
miercuri, 25 februarie 2009
Climate Fears Are Driving 'Ecomigration' Across Globe
Adam Fier recently sold his home, got rid of his car and pulled his twin 6-year-old girls out of elementary school in Montgomery County. He and his wife packed the family's belongings and moved to New Zealand -- a place they had never visited or seen before, and where they have no family or professional connections. Among the top reasons: global warming.
Halfway around the world, the president of Kiribati, a Pacific nation of low-lying islands, said last week that his country is exploring ways to move all its 100,000 citizens to a new homeland because of fears that a steadily rising ocean will make the islands uninhabitable.
Sursa.
Halfway around the world, the president of Kiribati, a Pacific nation of low-lying islands, said last week that his country is exploring ways to move all its 100,000 citizens to a new homeland because of fears that a steadily rising ocean will make the islands uninhabitable.
Sursa.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
