Partie la defrisari in Brasov

Aproape 40 de hectare de padure de langa Brasov vor fi rase si inlocuite cu partii de schi. „Marea defrisare” pregatita de autoritatile locale are ca miza o asazisa dezvoltare turistica, in care natura – pricipala atractie a zonei – e sacrificata. In mod paradoxal, in lipsa unei strategii de dezvoltare pe termen lung, proiectul de investitii s-ar putea transforma intr-o noua gaura neagra in bugetul Ministerului Turismului.

Text de Raluca Petrescu
............
Alpii, afectati de frenezia schiorilor

„E nevoie de investitii majore pentru a putea concura statiunile din Slovacia, Austria si chiar pe cele din Bulgaria. Avem nevoie de statiuni pentru cetatenii romani, dar ar trebui sa se gandeasca un plan coerent si realist, axat in primul rand pe refacerea si dotare partiilor existente, evitand distrugerea patrimoniului natural, care reprezinta in momentul de fata cea mai mare bogatie a Romaniei”, subliniaza Erika Stanciu, coordonatoarea Programului Regional Paduri si Arii Protejate al WWF . Ea a precizat ca alternative la schiul alpin ar putea fi si investitiile care valorifica peisajul, biodiversitatea si valorile culturale pe toata perioada anului. „Statiunile de schi si infrastructura aferenta au efect major asupra peisajului. Alpii nu mai au nici pe departe frumusetea Carpatilor, tocmai pentru ca sunt brazdati de drumuri, partii de schi si altele.

Padurile din Romania

„Romania este o tara cu o mare biodiversitate si cu un procent ridicat de ecosisteme naturale intacte. Aici se gaseste cea mai mare suprafata de padure naturala din Europa si pe teritoriul ei sunt numeroase culoare de migratie”, se lauda Romsilva pe site-ul oficial. O contrazic statisticile europene, care arata ca Romania se afla printre ultimele zece tari de pe continent in ceea ce priveste suprafata impadurita.

„La nivel national, se mentine teoretic fondul forestier si este chiar in crestere din cauza faptului ca multe terenuri agricole sunt abandonate. Dar suntem sub media europeana in ce priveste suprafata acoperita de padure - 27% in Romania fata de media europeana de 32%”, arata Erika Stanciu. Ea precizeaza ca, desi exista o legislatie buna pentru managementul durabil al padurilor, controlul nu este eficient, si legile nu sunt intotdeauna respectate. Administratorii de paduri particulare sunt adesea fortati sa lucreze pe criterii economice si nu pot tine cont de cerintele padurii pentru a-i mentine sanatatea. Mai mult, Regia Nationala a Padurilor este obligata sa se finanteze din resurse proprii, iar de multe ori argumentul economic prevaleaza in dauna calitatii managementului forestier.


Sursa.

Programul Schi in Maramures a primit finantare de la guvern

Guvernul a aprobat, la propunerea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT), o lista cu programele si proiectele de investitii in turism finantate, in 2010, de la bugetul de stat cu o suma totala de 40 de milioane de euro. O parte din bani urmeaza sa ajunga in Maramures, unde sunt in derulare investitii la partia din Borsa, precum si in zona Izvoare, Suior-Mogosa.

Hotararea de guvern vizeaza obiective de investitii initiate anul trecut, cum ar fi continuarea investitiilor pe subprogramul Schi in Romania in judetele Maramures, Covasna, Harghita, Hunedoara, respectiv pe Valea Prahovei sau continuarea constructiei unor miniporturi in judetul Tulcea, precum si obiective noi precum dezvoltarea infrastructurii turistice in statiuni din sudul litoralului si in statiuni balneare ca Amara, Baile Felix - 1 Mai, sau amenajarea unui port turistic in Oltenita, a informat Ministerul Dezvoltarii.

Proiectele se incadreaza in cele patru subprograme nationale de investitii in turism, respectiv "Schi in Romania", "Dezvoltarea infrastructurii turistice in zona montana inalta", "Dezvoltarea echilibrata si integrata a statiunilor turistice balneoclimaterice" si "Dezvoltarea echilibrata si integrata a zonei turistice din Delta Dunarii si a statiunilor turistice de pe litoralul Marii Negre".

Hotararea reglementeaza cofinantarea din bugetul MDRT a documentatiilor tehnice si a lucrarilor de executie a programelor si obiectivelor de investitii in turism ale caror beneficiari sunt autoritati publice locale. Sumele de la bugetul de stat se aloca in completarea surselor proprii ale autoritatilor publice locale.

Autoritatile publice locale sunt cele care organizeaza achizitiile publice necesare derularii investitiilor si raspund de utilizarea sumelor primite pentru implementarea respectivelor proiecte.

Sursa.

Reversul succesului turistic din Alpi

Autorităţile elveţiene le cer turiştilor care vin în Alpi să se comporte raţional, deoarece pot pune în pericol viaţa sălbatică.

Jandarmii montani spun că schiorii, snowborderii şi pasionaţii de călătorii extreme sunt de vină pentru unele schimbări în comportamentul animalelor.

Guvernul elveţian, în colaborare cu ONG-uri de mediu şi manageri de turism
, a derulat o campanie
internaţională de atenţionare a turiştilor. Potrivit unui studiu recent, numărul mare
de turişti care vizitează Alpii în fiecare an ameninţă viaţa sălbatică, iar în ultimii ani situaţia se dovedeşte din ce în ce mai gravă.

Principala problemă este că există numeroşi turişti care vin iarna în munţi pentru sporturi extreme ca schi şi snowboard free-ride (fără trasee stabilite sau omologate, sportivii merg pe un masiv şi pornesc la vale). Aceştia, împreună cu amatorii de călătorii de iarnă pe trasee nemarcate, derutează animalele, care îşi modifică enorm comportamentul.


Sursa.

Ski area plans threaten Europe’s last untouched forests

Plans for new skiing areas in the region around the Carpathian Mountains and the Balkans threaten to harm major protected areas that house some of Europe’s last remaining untouched wilderness.

New developments and expansion plans for existing facilities for downhill skiing are in the works across many parts of the region, particularly in Romania, Bulgaria, Slovakia and Ukraine.

In theory, potential conflicts between nature conservation and development – including for ski tourism – should be mediated by procedures such as Environmental Impact Assessments and the European Union’s Article 6 of the Habitats Directive, which provide a system for evaluating potential impacts on nature and identifying solutions and measures to mitigate negative impacts.

In practice, however, these safeguards are of limited effect, and in the face of intense pressure from economic and political forces, nature conservation is often given short shrift.

The Carpathian Mountains are Europe’s last great wilderness area – a bastion for large carnivores, with some two-thirds of the continent’s populations of brown bears, wolves and lynx. They are also home to the greatest remaining reserves of old
growth forests outside of Russia.
..............

Sursa.

Schi in Carpati: 20.000.000 de euro, pompaţi în PDL

Finanţat pe criterii politice, programul „Schi în România” va plăti lucrări de 180 de milioane de euro, adjudecate la licitaţii în care preţul e punctat doar pe jumătate. „Evenimentul zilei” devoalează mecanismul prin care Ministerul Turismului finanţează dezvoltarea de noi domenii schiabile în ţară, începând cu staţiunea creată în Petroşani, oraşul condus de Tiberiu Iacob Ridzi, soţul fostului ministru al tineretului şi sportului, Monica Iacob Ridzi.

Evaluată la 72 de milioane de euro şi prezentată drept cea mai mare staţiune de schi a României, „Alpina” Petroşani a fost concepută de o firmă
cu experienţă aproape nulă în domeniu.

Sursa.

Downhill for montane conservation

Across central and south east Europe, coalitions of conservationists and communities are up in arms about the marauding mass of ski resorts currently being developed in ostensibly protected areas, many of them Important Bird Areas. James Lowen investigates.

This article first appeared in World Birdwatch, the award-winning magazine from BirdLife International, full of in-depth articles about the work of the BirdLife Partnership and all the latest bird conservation news from around the globe. For more information and for details on how to subscribe visit http://www.birdlife.org/

Sursa

Natura 2000 în Staţiunea Parâng

Pentru ca proiectul telegondolei ce urmează a dezvolta domeniul schiabil în Parâng să poată fi pus în aplicare este nevoie de un aviz special „Natura 2000”.

Astfel că, joi, în Parâng au urcat reprezentanţi ai acestei instituţii ce reprezintă o reţea ecologică de arii naturale protejate ce are scopul să menţină într-o stare de conservare favorabilă o selecţie a celor mai importante tipuri de habitate.

Răspunsul acestora urmează să fie primit în perioada următoare.

Sursa.

Proiectul partiilor de schi este daunator pentru biodiversitatea montana

Proiectul statiunilor de schi din Romania este periculos pentru habitatele prioritare din Carpati, potrivit unui studiu LIFE-Nature, "Habitate prioritare alpine, sub-alpine si forestiere in Romania", informeaza un comunicat de presa al WWF Romania.

„Alaturi de pasunatul intensiv, de circulatia animalelor si a oamenilor, mai ales in afara potecilor turistice, de incalzirea globala care forteaza migrarea speciilor de la altitudini mai joase, planurile de dezvoltare, implementate fara o informare completa si responsabila, pot provoca in scurt timp un proces de degradare a habitatelor prioritare si chiar disparitia anumitor specii din aceste zone”, declara Florentina Florescu, unul dintre autorii studiului.

Articolul aici.

Comunicatul de presa.

Super schi in Carpati: Elefanţi albi în munţii verzi

După cum reiese din studiul WWF “Elefanţi Albi în Munţii Verzi: Dezvoltarea staţiunilor de schi în Bulgaria, România, Slovacia şi Ucraina”, majoritatea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii de schi din Europa Centrală şi de Est riscă să creeze `elefanţi albi`, prin investiţia în proiecte ale căror costuri, financiare, sociale şi de mediu, le depăşesc utilitatea.

Andreas Beckmann, directorul adjunct al programului WWF Dunăre-Carpaţi România, rezumă poziţia organizaţiei faţă de aceste demersuri: “Faptul că autorităţile invocă beneficiile economice care provin din dezvoltarea staţiunilor de schi drept o justificare pentru impactul negativ asupra mediului este o mare iresponsabilitate. Ar trebui ca atenţia să fie concentrată asupra modalităţilor în care ţările şi comunităţile pot valorifica economic capitalul natural, fără însă a-l distruge”.

Tot articolul aici.

Raportul aici.