ONG-urile de mediu din Romania se plang de indiferenta autoritatilor si lipsa de fonduri

In contextul in care numai jumatate dintre organizatiile de mediu din Romania au supravietuit, un studiu al Centrului Organizational Soros atrage atentia asupra problemelor de comunicare cu care se confrunta ONG-urile in relatia cu institutiile statului, companiile si media, precum si despre dificultatile pe care le intampina din cauza lipsei de fonduri.

Rigiditate din partea statului si indiferenta din partea mass-media

Raportul “Organizatiile de mediu din Romania” releva faptul ca 40% dintre organizatiile de mediu sustin ca reprezentantii companiilor nu empatizeaza cu actiunile pe care ei le initiaza si 32% considera ca acestia apeleaza la organizatie numai din interes propriu, pentru a le manipula.

Sursa.

Şopîrlele din Ceahlau - în pericol

O nouă agresiune împotriva faunei din masivul Ceahlău a atras atenţia preşedintelui organizaţiei “Acţiunea Civică Directă”. Cristian Grecu va sesiza, luni, Ministerul Mediului şi Garda Naţională de Mediu în legătură cu pericolul în care se află tritonii de pe valea Pîrului Martin. De puţin timp, în zonă au apărut nişte utilaje care distrug bălţile în care amfibienii şi-au depus ouăle. Teoretic, toate speciile de amfibieni şi reptile sînt protejate prin lege în România. Practic, una din zonele în care vieţuiau sute sau poate chiar mii de tritoni, este acum un adevărat “şantier”, plin de şanţuri şi urme de şenile. Chiar dacă organizaţiile de mediu consideră că este de-a dreptul scandalos ceea ce se petrece într-un parc naţional, pînă acum nu s-a făcut un control riguros din partea celor datori să vegheze la protejarea rezervaţiilor şi, implicit, a faunei. “România a încetat să fie un stat de drept”, a declarat Cristian Grecu. “Nu se mai respectă nimic, cu atît mai puţin legea şi totul se întîmplă după bunul plac al oamenilor locului. Atît timp cît instituţiile care au atribuţii de control nu-şi fac treaba, pot spune liniştit că nu mai trăim într-un stat de drept

Sursa.

Interviu cu Silviu Megan-Green Report Online: Strategia de conservare a Romaniei este invechita

Romania este in plin proces de updatare a strategiei nationale de conservare a biodiversitatii. Silviu Megan, Directorul Directiei Conservarea Naturii, Biodiversitate si Biosecuritate din cadrul Ministerului Mediului, spune ca actuala forma a strategiei este depasita, are lipsuri si nici nu este foarte coerenta. Potrivit strategiei actuale, in Romania exista in prezent 3.700 de specii de plante si 33.802 de specii de animale. Aceste cifre includ un mare numar de specii endemice, atat de plante (228), cat si de animale (1000). In ce priveste speciile periclitate, cartea rosie a vertebratelor dateaza din 2005, iar cea a plantelor nu a fost publicata din lista de fonduri, anunta Ministerul Mediului. Despre prioritati, riscuri si stratgie intr-un interviu realizat de Roxana Bucata, de Ziua Internationala a Biodiversitatii.

Sursa.

Roşia Montană Gold Corporation aruncă pe piaţă minciuni aurite

Controversata companie Roşia Montană Gold Corporation a lansat o nouă campanie „publicitară“ realizată profesionist de o cunoscută agenţie de PR, dar lipsită de orice deontologie. În termeni tehnici se numeşte badvertising, ceea ce pe româneşte se cheamă minciuni sfruntate. Pe site-ul companiei, un tânăr care rânjeşte tâmp, cu o expresie de insuportabilă fericire întipărită pe figură, ne spune că „noul proiect Roşia Montană va aduce României 4 miliarde de dolari, în timp ce alţii scot valuta din ţară“. ce pe româneşte se cheamă minciuni sfruntate.
Pe site-ul companiei, un tânăr care rânjeşte tâmp, cu o expresie de insuportabilă fericire întipărită pe figură, ne spune că „noul proiect Roşia Montană va aduce României 4 miliarde de dolari, în timp ce alţii scot valuta din ţară“. Tânărul poartă numele de Dragoş Tănase şi se recomandă director general la Roşia Montană Gold Corporation. Alături de poza tânărului se lăţeşte aşa-zisul calcul al fericirii pe care ne-o va aduce compania sa de exploatare a aurului dacilor.

Sursa.

Verde la finanţări pentru proiecte de mediu

Prevenirea poluării, reducerea nivelurilor de zgomot, utilizarea de tehnologii curate, educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului sau creşterea producţiei de energie din surse regenerabile - sunt doar câteva tipuri de proiecte pe care Administraţia Fondului pentru Mediu le finanţează prin intermediul Fondului pentru mediu.

Sursa.

Asociatia Kogayon premiata la Gala Societatii Civile

Asociatia Kogayon a castigat 3 premii la Gala Societatii Civile 2009 pentru campania derulata in 2008 "Stop vanatorii in parcurile nationale":
- Marele premiu al Galei
- Premiul I la sectiunea Protectia mediului
- Premiul I la sectiunea Buget/Eficienta
Detalii la: http://www.galasocietatiicivile.ro/castigatori.php
Multumim tuturor celor care ne-au fost alaturi in actiunea de schimbare a prevederii legislative care ar fi dus la legalizarea vanatorii in parcurile nationale si au sprijinit aceasta campanie!
Detalii despre campanie: http://stopvanatoare.blogspot.com/

****************************************************

Drd. Florin Stoican

Presedinte
ASOCIATIA KOGAYON
Adresa: 247115 Costesti, nr. 343, Jud. Valcea
Tel: 0723/071.648
Email: office@kogayon.ro
Web: www.kogayon.ro

Responsabil relatii cu comunitatile, educatie ecologica si turism
ADMINISTRATIA PARCULUI NATIONAL BUILA-VANTURARITA
Adresa: Str. Pietei nr. 7, Orasul Horezu, Jud. Valcea
Tel/Fax: 0250/860.157
Email: florin@buila.ro
Web: www.buila.ro

EUROPE: Help the Economy, Hurt the Environment

BUCHAREST, May 13 (IPS) - The European Economic Recovery Plan devised by the European Commission last year to help deal with the financial crisis is likely to fast-track environmentally damaging projects in the new member states.


One of the tenets of the European Economic Recovery Plan (EERP), launched in November 2008 by European Commission (EC) president Jose Manuel Barroso, is acceleration of payments to new EU member states from the European Structural and Cohesion Funds and the European Investment Bank.

The accelerated funds, amounting to about 23 billion euros, are destined mainly for infrastructure development, and are considered essential by the EC to creating employment and assisting the economic recovery of the Central and Eastern European countries.

The EERP, which was approved by the European Parliament in March 2009, stresses the need for "smart" investments through promotion of clean technologies, support for micro-enterprises, and programmes for re-training labour.

But environment groups warn that these payments could be used by the new member states for infrastructure projects that are environmentally costly, have better alternatives, or are not sustainable in the long run.

Sursa.