Aproape 40 de hectare de padure de langa Brasov vor fi rase si inlocuite cu partii de schi. „Marea defrisare” pregatita de autoritatile locale are ca miza o asazisa dezvoltare turistica, in care natura – pricipala atractie a zonei – e sacrificata. In mod paradoxal, in lipsa unei strategii de dezvoltare pe termen lung, proiectul de investitii s-ar putea transforma intr-o noua gaura neagra in bugetul Ministerului Turismului.
Text de Raluca Petrescu
............
Alpii, afectati de frenezia schiorilor
„E nevoie de investitii majore pentru a putea concura statiunile din Slovacia, Austria si chiar pe cele din Bulgaria. Avem nevoie de statiuni pentru cetatenii romani, dar ar trebui sa se gandeasca un plan coerent si realist, axat in primul rand pe refacerea si dotare partiilor existente, evitand distrugerea patrimoniului natural, care reprezinta in momentul de fata cea mai mare bogatie a Romaniei”, subliniaza Erika Stanciu, coordonatoarea Programului Regional Paduri si Arii Protejate al WWF . Ea a precizat ca alternative la schiul alpin ar putea fi si investitiile care valorifica peisajul, biodiversitatea si valorile culturale pe toata perioada anului. „Statiunile de schi si infrastructura aferenta au efect major asupra peisajului. Alpii nu mai au nici pe departe frumusetea Carpatilor, tocmai pentru ca sunt brazdati de drumuri, partii de schi si altele.
Padurile din Romania
„Romania este o tara cu o mare biodiversitate si cu un procent ridicat de ecosisteme naturale intacte. Aici se gaseste cea mai mare suprafata de padure naturala din Europa si pe teritoriul ei sunt numeroase culoare de migratie”, se lauda Romsilva pe site-ul oficial. O contrazic statisticile europene, care arata ca Romania se afla printre ultimele zece tari de pe continent in ceea ce priveste suprafata impadurita.
„La nivel national, se mentine teoretic fondul forestier si este chiar in crestere din cauza faptului ca multe terenuri agricole sunt abandonate. Dar suntem sub media europeana in ce priveste suprafata acoperita de padure - 27% in Romania fata de media europeana de 32%”, arata Erika Stanciu. Ea precizeaza ca, desi exista o legislatie buna pentru managementul durabil al padurilor, controlul nu este eficient, si legile nu sunt intotdeauna respectate. Administratorii de paduri particulare sunt adesea fortati sa lucreze pe criterii economice si nu pot tine cont de cerintele padurii pentru a-i mentine sanatatea. Mai mult, Regia Nationala a Padurilor este obligata sa se finanteze din resurse proprii, iar de multe ori argumentul economic prevaleaza in dauna calitatii managementului forestier.
Sursa.
Postări
