Ski area plans threaten Europe’s last untouched forests

Plans for new skiing areas in the region around the Carpathian Mountains and the Balkans threaten to harm major protected areas that house some of Europe’s last remaining untouched wilderness.

New developments and expansion plans for existing facilities for downhill skiing are in the works across many parts of the region, particularly in Romania, Bulgaria, Slovakia and Ukraine.

In theory, potential conflicts between nature conservation and development – including for ski tourism – should be mediated by procedures such as Environmental Impact Assessments and the European Union’s Article 6 of the Habitats Directive, which provide a system for evaluating potential impacts on nature and identifying solutions and measures to mitigate negative impacts.

In practice, however, these safeguards are of limited effect, and in the face of intense pressure from economic and political forces, nature conservation is often given short shrift.

The Carpathian Mountains are Europe’s last great wilderness area – a bastion for large carnivores, with some two-thirds of the continent’s populations of brown bears, wolves and lynx. They are also home to the greatest remaining reserves of old
growth forests outside of Russia.
..............

Sursa.

Information board for Natura 2000 site

The informational boards was part of the project “Popularization of the Elesteele Iernut Cipau Natura 2000 site and preparation of its managemnt plan involving local stakeholders” financed by the Environmental Partnership Foundation and MOL Romania and coordinated by Milvus Group.

Sursa.

A new decade, a new CAP

Five leading European farming and environmental NGOs, who between them boast several million members, have jointly published a blueprint for a new Common Agricultural Policy. In an unusual and very modern step, they have published a draft proposal and opened it for consultation. They will produce a final version in 2010. The proposal, which runs to 28 pages, is for a radical reorientation of the CAP away from a productivist and income support model towards a ‘public money for public goods’ ethos.

The proposal, which comes from BirdLife International, the European Environmental Bureau, the European Forum on Nature Conservation and Pastoralism, the International Federation of Organic Agriculture Movements and WWF, begins with a fierce critique of the current CAP. It is argued that most of the €55 billion spent by the EU on the CAP “still goes to a very small number of large or resource intensive farms, and all too often to those engaged in unsustainable practices.” The leaps in agricultural productivity in the EU over the past 50 years have

“been based primarily on unsustainable use of natural resources and has brought significant negative environmental effects.”

Specifically, the proposal refers to over-exploitation of water, over-reliance on fossil fuels inputs, soil erosion and depletion of soil fertility, loss of biodiversity, decline in the character of landscape, pollution of rivers and seas and increased pesticide residues in foods. Climate change means this model of intensive agriculture will become ever less sustainable than it already is. Meanwhile, European farming has shed much of its workforce and many of Europe’s remote rural areas are in apparently terminal social, environmental and economic decline.

Sursa.

Documentul aici.

CONFERINŢA DE LA COPENHAGA Război pentru aer mai curat

Negocierile de la Copenhaga sunt decisive pentru obţinerea unor rezultate concrete în lupta împotriva schimbărilor climatice. Marea provocare a conferinţei este semnarea unui nou acord internaţional de mediu, care să înlocuiască din 2012 Protocolul de la Kyoto.

Uniunea Europeană a promis un fond de 7,2 miliarde de euro pentru o perioadă de trei ani pentru a ajuta ţările sărace să facă faţă la schimbările climatice. Marea Britanie va oferi cea mai mare sumă - 1,6 miliarde de euro pe o perioadă de trei ani, până în 2012. Potrivit ziarului britanic The Independent, citat de Mediafax, România a găsit doar 7.782 euro pe an, Letonia - 11.118 euro, iar Estonia - 1,1 milioane de euro. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, declara pentru Financial Times că "situaţia în Bulgaria şi România nu este aceeaşi ca în Germania şi Danemarca", iar UE nu poate cere ţărilor UE care au programe FMI sau deficite bugetare uriaşe să facă "eforturi foarte considerabile".
.....
ROMĂNIA, ALTFEL
Pentru un alt tip de supravieţuire ar trebui să se lupte şi ţara noastră. Tratat cu prioritate în alte ţări, subiectul schimbărilor climatice este amintit în România doar după un val de inundaţii, după luni întregi de secetă sau după ce vremea se strică brusc şi produce pagube materiale însemnate.

Agenţia Europeană pentru Mediu şi Grupul interguvernamental de experţi ONU pentru schimbări climatice au publicat recent mai multe modele care încearcă să preconizeze cum vor arată diferite zone de pe planetă în următoarea sută de ani, dacă fenomenul în­căl­zirii globale nu va fi stopat. Zone de coastă sub ape, suprafeţe întinse afectate deşertificare şi imposibil de folosit pentru agricultură, furtuni foarte dese, uragane foarte puternice, râuri şi fluvii revărsate, secetă prelungită.

Pentru Ro­mâ­nia, materialele arată că zona costieră, de la Vama Veche până la Sulina, va fi afectată de creşterea nivelului oceanului planetar. Tot sub ape ar putea ajunge întreaga Deltă a Dunării, iar zona de luncă dintre Tulcea şi Galaţi (situată de o parte şi de alta a fluviului) ar urma să devină o imensă mlaştină, Dunărea urmând să devină mult mai lată. În restul Dobrogei, însă, fenomenul de deşertificare ar putea lua am­ploare, mii de hectare urmând a fi lovite de ari­di­tate. Lovite de acest fenomen ar urma să fie şi teritorii din judeţele Olt, Dolj, Gorj, dar şi din Banat, regiuni care deja se confruntă cu acest fenomen. Zona de nord a ţării, atât Moldova, cât şi Transilvania sunt ameninţate de furtuni şi viituri, potrivit simulărilor realizate de celor două grupuri de experţi mai sus citate.


În momentul de faţă, la Copenhaga, politici­eni şi experţi din toată lumea încearcă să ia mă­suri pentru combaterea principalului fe­no­men responsabil de schimbările climatice: emi­si­ile de gaze cu efect de seră. UE a parafat deja un acord de reducere cu 20% a acestor emisii până în 2020, împreună cu creşterea ponderii folosirii energiilor alternative, ur­mând ca, în cazul semnării unui protocol glo­bal în acest sens, ţinta europeană să fie de 30%.

Sursa.