CONFERINŢA DE LA COPENHAGA Război pentru aer mai curat

Negocierile de la Copenhaga sunt decisive pentru obţinerea unor rezultate concrete în lupta împotriva schimbărilor climatice. Marea provocare a conferinţei este semnarea unui nou acord internaţional de mediu, care să înlocuiască din 2012 Protocolul de la Kyoto.

Uniunea Europeană a promis un fond de 7,2 miliarde de euro pentru o perioadă de trei ani pentru a ajuta ţările sărace să facă faţă la schimbările climatice. Marea Britanie va oferi cea mai mare sumă - 1,6 miliarde de euro pe o perioadă de trei ani, până în 2012. Potrivit ziarului britanic The Independent, citat de Mediafax, România a găsit doar 7.782 euro pe an, Letonia - 11.118 euro, iar Estonia - 1,1 milioane de euro. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, declara pentru Financial Times că "situaţia în Bulgaria şi România nu este aceeaşi ca în Germania şi Danemarca", iar UE nu poate cere ţărilor UE care au programe FMI sau deficite bugetare uriaşe să facă "eforturi foarte considerabile".
.....
ROMĂNIA, ALTFEL
Pentru un alt tip de supravieţuire ar trebui să se lupte şi ţara noastră. Tratat cu prioritate în alte ţări, subiectul schimbărilor climatice este amintit în România doar după un val de inundaţii, după luni întregi de secetă sau după ce vremea se strică brusc şi produce pagube materiale însemnate.

Agenţia Europeană pentru Mediu şi Grupul interguvernamental de experţi ONU pentru schimbări climatice au publicat recent mai multe modele care încearcă să preconizeze cum vor arată diferite zone de pe planetă în următoarea sută de ani, dacă fenomenul în­căl­zirii globale nu va fi stopat. Zone de coastă sub ape, suprafeţe întinse afectate deşertificare şi imposibil de folosit pentru agricultură, furtuni foarte dese, uragane foarte puternice, râuri şi fluvii revărsate, secetă prelungită.

Pentru Ro­mâ­nia, materialele arată că zona costieră, de la Vama Veche până la Sulina, va fi afectată de creşterea nivelului oceanului planetar. Tot sub ape ar putea ajunge întreaga Deltă a Dunării, iar zona de luncă dintre Tulcea şi Galaţi (situată de o parte şi de alta a fluviului) ar urma să devină o imensă mlaştină, Dunărea urmând să devină mult mai lată. În restul Dobrogei, însă, fenomenul de deşertificare ar putea lua am­ploare, mii de hectare urmând a fi lovite de ari­di­tate. Lovite de acest fenomen ar urma să fie şi teritorii din judeţele Olt, Dolj, Gorj, dar şi din Banat, regiuni care deja se confruntă cu acest fenomen. Zona de nord a ţării, atât Moldova, cât şi Transilvania sunt ameninţate de furtuni şi viituri, potrivit simulărilor realizate de celor două grupuri de experţi mai sus citate.


În momentul de faţă, la Copenhaga, politici­eni şi experţi din toată lumea încearcă să ia mă­suri pentru combaterea principalului fe­no­men responsabil de schimbările climatice: emi­si­ile de gaze cu efect de seră. UE a parafat deja un acord de reducere cu 20% a acestor emisii până în 2020, împreună cu creşterea ponderii folosirii energiilor alternative, ur­mând ca, în cazul semnării unui protocol glo­bal în acest sens, ţinta europeană să fie de 30%.

Sursa.