Procesul Salvamont vs Mitropolia Moldovei

Asociaţia “Salvamont” şi Asociaţia fără scop patrimonial WWF - Programul Dunăre - Carpaţi România au pierdut, în primă instanţă, procesul intentat Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei prin care cereau sistarea lucrărilor de construcţie de la obiectivul “Casa de pelerini şi chiliile monahilor Panaghia”. Pentru a pronunţa o hotărîre dreaptă, care a şi fost redactată în ziua de 18 octombrie, instanţa (judecătorul Gheorghe Moroşanu de la Bicaz) a fost în “expediţie” pe platoul Dochia, pentru a vedea dacă lucrurile se prezintă la fel ca în plîngerea celor două reclamante. Un lucru demn de remarcat este că la expediţie a participat, în afara completului de judecată, doar inginerul Mircea Precupan, specialistul în construcţii din partea Mitropoliei.
Iată ce a constatat judecătorul. “La momentul atribuirii terenului de 1500 mp, acesta nu a fost bornat exact în teren, Mitropolia avînd libertatea de a-şi amenaja aşezările în funcţie de conformaţia reliefului, cu condiţia încadrării într-un perimetru total de 1500 mp. Pentru că, iniţial, se construiseră mai multe chilii în locuri diferite şi relativ depărtate una de alta, Mitropolia le-a desfiinţat, rămînînd doar una, care este mai uşor încadrabilă în perimetrul final de 1500 mp. În locurile unde au fost acele chilii terenul a fost nivelat, curăţat şi s-au pus deasupra brazde cu iarbă, pentru refacerea vegetaţiei. Perimetrul astfel rezultat a fost bornat de reprezentanţii Mitropoliei, cu participarea expertului topo, bătîndu-se ţăruşi care delimitează, în funcţie de conformaţia locului şi a construcţiilor existente, terenul de 1500 mp. Construcţia (casa de pelerini) era în curs de finalizare, în zonă nu erau utilaje mecanice sau electrice, iar în timpul cercetării tocmai venea un transport de material lemnos (grinzi) asigurat cu caii, altă posibilitate neexistînd în acele condiţii de relief. (...) Analizînd actele şi probele dosarului, instanţa constată: pîrîta, pentru construcţia nouă are autorizaţie de construire emisă de Consiliul Judeţean Neamţ, cenzurarea acestei autorizaţii nu este de competenţa Judecătoriei Bicaz (nici nu s-a cerut acest lucru) şi nici a avizelor premergătoare. În condiţiile existenţei unei autorizaţii de construire prezumat valabile şi legale, instanţa nu poate dispune sistarea lucrărilor de construire, deci acţiunea va fi respinsă ca neîntemeiată. Singura problemă pe care instanţa a putut să o verifice a fost dacă toate construcţiile se integrează într-o arie de 1500 mp; rezultatul a fost pozitiv, cu precizarea că Mitropolia a dezafectat construcţiile (improvizate) arătate mai sus, lăsînd liber terenul care nu face parte din aria de 1500 mp. În deplasarea efectuată la faţa locului a constatat că Mitropolia manifestă grijă pentru conservarea mediului ambiant şi a florei din spaţiul respectiv”. Raul Papalicef, şeful Serviciului Salvamont, care deţinea şi conducerea Asociaţiei Salvamont în momentul înaintării acţiunii în justiţie nu a fost suprins de verdictul instanţei: “Mă aşteptam la o astfel de decizie, pentru că trăim într-o republică bananieră. Grija monahilor pentru mediu se vede cel mai bine în jgheabul din spatele schitului, care e plin de cutii de conserve şi tot felul de gunoaie. Apoi, să nu uităm că acea autorizaţie de construire, eliberată pe vremea lui Dan Vasile Constantin, era de fapt o autorizaţie de reabilitare a chiliilor. Dacă instanţele din România consideră că o autorizaţie de construire e tot una cu o autorizaţie de reabilitare, sînt convins că instanţele europene vor avea o cu totul altă opinie şi vor ţine cont de faptul că toate aceste construcţii s-au ridicat într-o zonă strict protejată dintr-un parc naţional. Totul a început sub masca schimbării condiţiilor de viaţă a călugărilor, care trăiau în chilii subterane, dar şi acum trăiesc la fel, la subsol nu în casa de pelerini, care funcţionează ca un hotel”.
Profesorul universitar Ion Iordache, preşedintele Consiliului Ştiinţific al PNC, este dezamăgit de întreaga situaţie: “Uneori am impresia că vorbesc doar ca să mă aflu în treabă, pentru că oricum lucrurile se întîmplă într-un anumit sens, dincolo de lege, şi cel mai puternic are întotdeauna dreptate. E adevărat că nici Asociaţia Salvamont şi nici WWF n-au fost în instanţă să-şi apere cauza, dar poate la recurs vor fi mai active şi hotărîrea va fi alta. În orice caz, chiar dacă n-am avut acces la dosar, eu ştiu că nu este vorba despre o autorizaţie de construire valabilă şi nu înţeleg cum de a fost posibil un astfel de verdict în aceste condiţii”.
Pînă la urmă, dincolo de revolta şi nelămuririle unora sau altora, este clar că nimeni nu se va încumeta să dărîme un lăcaş ridicat în numele Domnului, chiar dacă e în vîrful muntelui, n-are autorizaţie sau poluează mediul. Doar sîntem creştini pînă în măduva...rezervaţiei naturale.
Cristina MIRCEA
sursa

Declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică-aprobata de Guvern

Desemnarea siturilor Natura 2000 reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente la nivelul Uniunii Europene de stopare a pierderii biodiversităţii. Prin desemnarea ariilor speciale de protecţie avifaunistică se vor lua măsurile necesare pentru conservarea, menţinerea sau restabilirea populaţiilor de păsări de interes comunitar, precum şi a habitatelor acestora.În acest fel, România ia măsurile necesare pentru a evita deteriorarea habitatelor naturale şi perturbarea speciilor sălbatice de interes comunitar în ariile propuse ca viitoare situri Natura 2000, în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC privind conservarea păsărilor salbatice şi a Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC referitoare la conservarea habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice.
Guvernul României îşi îndeplineşte astfel obligaţiile asumate ce derivă din punerea în aplicare a prevederilor celor două directive şi are obligaţia să facă demersurile necesare în vederea constituirii Reţelei de situri de interes european Natura 2000.Importanţa acestei Hotărâri de Guvern pentru conservarea biodiversităţii este dată şi de faptul că, prin noul act normativ, suprafaţa siturilor Natura 2000 ajunge aproape să se dubleze, ajungând la circa 16% din suprafaţa terestră a României, din care 10% sunt arii de protecţie avifaunistică.Desemnarea acestor situri nu va perturba activităţile economice din zonă, dacă acestea sunt realizate într-un mod durabil şi nu afectează speciile şi habitatele. În acelaşi timp, vor apărea noi oportunităţi pentru activităţi cu profil ecologic şi posibilitatea unei diversificări a activităţilor economice şi a investiţiilor.
Turismul şi vânzarea de produse locale se vor dezvolta mai bine, va creşte vânzarea produselor naturale prin etichetarea lor şi se pot crea mărci locale de produse ecologice apreciate pe piaţa Uniunii Europene, dar şi pe piaţa internă.În termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a hotărârii, ariile de protecţie specială avifaunistică vor fi delimitate de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi aprobate prin ordin comun al conducătorului autorităţii centrale pentru protecţia mediului şi al conducătorului autorităţii publice centrale pentru agricultură şi silvicultură.

Guvernul Romaniei - Biroul de presa - 24.10.2007