Masivul Carnic este salvat!

PRECEDENT LEGAL IN DOMENIUL PROTECTIEI PATRIMONIULUI CULTURAL

Rosia Montana; 27 noiembrie 2007 – Curtea de Apel Brasov a anulat ieri certificatul de descarcare de sarcina arheologica Nr. 4/2004 emis de Ministerul Culturii si Cultelor pentru ca Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) sa poata exploata Masivul Carnic de la Rosia Montana. Hotararea Curtii este definitiva si efectul sau este acela ca galeriile romane si pre-romane unice precum si intregul Masiv Carnic sunt din nou protejate. Curtea a respins de asemenea cererea de interventie in acest caz formulata de Rosia Montana Gold Corporation si a admis cererile de interventie formulate de mai multe ONG-uri din Romania, printre care si cea a Ligii Pro Europa.

Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) este detinuta in proportie de 80% de catre Gabriel Resources (TSX: GBU), o companie miniera canadiana de mica dimensiune, limitata financiar si neexperimentata care intentioneaza sa stramute localnicii din Rosia Montana pentru a realiza cea mai mare mina de aur de suprafata din Europa. Restul de 20% din actiuni sunt detinute de Minvest, o companie miniera de stat. Arheologi si institutii experte din Romania si din intreaga lume au protestat repetat impotriva distrugerii valorilor arheologice de la Rosia Montana pe care acest proiect minier ar cauza-o.

Potrivit arheologilor francezi care au cercetat arheologic Rosia Montana: “in Carnic, retelele miniere antice (de pe vremea dacilor, identificate ca atare pentru prima oara, si de pe vremea romanilor) raman de o coerenta uluitoare si intr-o stare de conservare remarcabila….” Carnic este protejat conform legislatiei romanesti in vigoare (Legea 5/2000) ca patrimoniu cultural de interes national. Cu toate acestea, Ministerul Culturii si Cultelor (MCC) a emis certificatul de descarcare de sarcina arheologica Nr. 4 in ianuarie 2004, prin care a fost revocat statutul de protectie al Masivului Carnic. Aceasta decizie a fost determinata de intentia RMGC de a exploata bogatele rezerve de aur din acest masiv.

Alburnus Maior a initiat asadar o actiune in instanta impotriva MCC in februarie 2004 pentru a demonstra ca nu exista nici o baza stiintifica si legala pentru certificatul de descarcare Nr. 4 emis de catre MCC. Intr-o prima instanta, pe data de 21 iunie 2005, Curtea de Apel Alba a admis actiunea Alburnus Maior si a anulat certificatul de descarcare de sarcina arheologica. Din considerente ce au tinut de procedura dezbaterilor in prima instanta, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis pe data de 11 iulie 2006 recursul declarat de RMGC si MCC impotriva hotararii de anulare si a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Brasov.

In dezbaterile care au dus la hotararea de ieri a Curtii de Apel Brasov, Alburnus Maior(1) si Liga Pro Europa(2) au dovedit cu succes, printre altele: a) ca Masivul Carnic gazduieste vestigii arheologice protejate ca monument istoric de interes national si b) ca Statul roman are obligatia de a lua masuri administrative, tehnice si juridice prin care sa protejeze acest patrimoniu. S-a dovedit de asemenea ca existenta vestigiilor arheologice este incompatibila cu mineritul la suprafata. In cadrul dezbaterilor ONG-urile au aratat de asemenea ca in urma cercetarilor arheologice efectuate in acest masiv in 2003, echipa de arheologi francezi a recomandat restaurarea vestigiilor arheologice din Masivul Carnic, dar ca aceste concluzii au fost in mod intentionat denaturate de catre Directorul Muzeului National de Istorie, care le-a prezentat ca pe o recomandare de descarcare de sarcina arheologica. Nu in ultimul rand, la momentul cand certificatul 4/2004 a fost emis, cercetarea zonei nu era nici pe departe finalizata. Pe de alta parte, potrivit Legii Minelor, MCC nu este autoritatea competenta pentru a permite desfasurarea activitatilor miniere in zone protejate din punct de vedere arheologic. Cu atat mai mult, o expertiza topografica dispusa de instanta in cauza a aratat ca inventarul de coordonate stereografice existent in actul administrativ atacat corespunde de fapt unui teritoriu din judetul Buzau, la cca 460 km departare de Rosia Montana!

Victoria de ieri este rezultatul unui litigiu care dureaza de aproximativ 4 ani si care a inclus numeroase marturii experte din partea unor arheologi renumiti in domeniu si din partea unor institutii ca Academia Romana.

Potrivit declaratiei avocatului Alburnus Maior, Andreea Szabo, “Acest caz precedent, care a deschis in fapt calea multor alte succese in fata instantelor, reconfirma autenticitatea argumentelor avute in vedere de Alburnus Maior si Curtea de Apel Alba si respectiv sanctioneaza o anumita atitudine din partea autoritatilor romane.”

“Legile privind protectia patrimoniului cultural sunt deosebit de importante, iar hotararea de ieri arata ca ele trebuie sa aiba prioritate in fata intereselor economice pe termen scurt. Din nefericire, organizatiile societatii civile trebuie sa recurga la actiuni in instanta impotriva Guvernului pentru a-l opri sa mai abandoneze patrimoniul tarii in fata investitiilor nocive ca si cea propusa la Rosia Montana. Ne bucuram insa ca prin acest verdict se demonstreaza faptul ca cetatenii isi pot trage guvernul la raspundere. Este un mare pas inapoi pentru Gabriel si tot ce mai pot face este sa cheltuiasca inca mai mult din banii investitorilor pentru a incerca sa conteste hotararea“, spune Dumitru Dobrev, avocatul Ligii Pro Europa.

* * *
Date de contact pentru mai multe informatii: Andreea Szabo 0745 617 968 sau alburnusmaior@ngo.ro
Fotografii ale galeriilor romane din Masivul Carnic pot fi accesate la http://www.rosiamontana.org/photos/cirnic2/cirnicunder.htm
___
NOTE:
Textul integral al concluziilor scrise depuse de Alburnus Maior poate fi accesat la http://www.rosiamontana.ro/brasov/concluzii_scrise_AM_19noi.doc
Textul integral al concluziilor scrise depuse de Liga Pro Europa poate fi accesat la http://www.rosiamontana.ro/brasov/Concluzii_CA_Bv_LPA.doc