Pe internet exista o harta interactiva a siturilor Natura 2000, parcuri nationale si naturale, la nivel european, facuta de EEA (Agentia Europeana de Mediu). Pe site se pot gasi multe informatii relevante, cum ar fi harta unui sit, distributia speciilor, formularele standard, etc.
Harta poate fi accesata aici.
marți, 9 februarie 2010
duminică, 7 februarie 2010
Romania libera: Culturile de biodiesel raman fara subventii
Culturile energetice in cadrul schemelor de plati pe suprafata nu vor mai fi subventionate in 2010, a anuntat ieri Ministerul Agriculturii. "In 2009, CE a luat decizia de a renunta la acordarea sprijinului financiar pentru culturi energetice, avand in vedere faptul ca obiectivul pentru care a fost introdus acest sprijin, respectiv cresterea suprafetelor cultivate cu plante de acest tip, a fost atins mai repede decat se preconizase anterior", afirma ministerul.
Sprijinul s-a acordat pana in anul 2009, inclusiv, tuturor fermierilor din statele membre care au incheiat contracte cu producatorii de biocarburanti, colectori sau prim-procesatori si au preluat cantitatile contractate in vederea obtinerii de energii alternative.
La nivelul UE, plata maxima a fost stabilita la 45 euro/hectar, in limita unui plafon maxim de doua milioane hectare. La nivelul Romaniei, pentru anul 2009 platile sunt in curs de acordare, suprafata determinata fiind de 69.509 hectare, cu o valoare totala a subventiilor de aproximativ 3,12 milioane euro.
Sursa.
Sprijinul s-a acordat pana in anul 2009, inclusiv, tuturor fermierilor din statele membre care au incheiat contracte cu producatorii de biocarburanti, colectori sau prim-procesatori si au preluat cantitatile contractate in vederea obtinerii de energii alternative.
La nivelul UE, plata maxima a fost stabilita la 45 euro/hectar, in limita unui plafon maxim de doua milioane hectare. La nivelul Romaniei, pentru anul 2009 platile sunt in curs de acordare, suprafata determinata fiind de 69.509 hectare, cu o valoare totala a subventiilor de aproximativ 3,12 milioane euro.
Sursa.
Pierderea biodiversitatii afecteaza economia
Disparitia speciilor de plante si animale are "consecinte periculoase pentru bunastarea oamenilor si chiar pentru supravietuirea unor comunitati". Aceasta este concluzia la care au ajuns o serie de experti in conservare dupa conferinta ONU ce s-a desfasurat in Norvegia intre 1 si 5 februarie, transmite Reuters.
Cresterea populatiei planetei si poluarea provocata de comunitatile umane in continua dezvoltare ar putea declansa o noua extinctie, similara cu cea a dinozaurilor de acum 65 de milioane de ani, se mai arata in concluziile conferintei.
"Mult mai multe sectoare ale economiei depind de biodiversitate decat ne dam noi seama", arata studiul. Pe langa productia de hrana, turismul, medicina si sectorul enegetic depind de supravietuirea si diversitatea speciilor.
Rezultatele acestei conferinte vor fi folosite la trasarea tintelor pentru biodiversitate in cadrul conferintei ONU, ce va avea loc in Japonia in octombrie.
Printre cele mai ingrijoratoare fenomene ramane acidificarea oceanelor, ce nu mai pot intretine dezvoltarea coralilor.
Sursa.
Cresterea populatiei planetei si poluarea provocata de comunitatile umane in continua dezvoltare ar putea declansa o noua extinctie, similara cu cea a dinozaurilor de acum 65 de milioane de ani, se mai arata in concluziile conferintei.
"Mult mai multe sectoare ale economiei depind de biodiversitate decat ne dam noi seama", arata studiul. Pe langa productia de hrana, turismul, medicina si sectorul enegetic depind de supravietuirea si diversitatea speciilor.
Rezultatele acestei conferinte vor fi folosite la trasarea tintelor pentru biodiversitate in cadrul conferintei ONU, ce va avea loc in Japonia in octombrie.
Printre cele mai ingrijoratoare fenomene ramane acidificarea oceanelor, ce nu mai pot intretine dezvoltarea coralilor.
Sursa.
joi, 4 februarie 2010
Conform unui studiu comandat de WWF, defrişarea pădurilor şi poluarea sunt principalele probleme de mediu resimţite de români
Defrişarea pădurilor şi poluarea sunt principalele probleme de mediu resimţite de români, se arată într-un studiu realizat pro bono de către compania Synovate pentru WWF (World Wide Fund for Nature) România.
Mai mult de jumătate dintre persoanele care intenţioneză să facă donaţii pentru cauze de mediu pe viitor consideră că protecţia pădurilor este o cauză importantă, pentru care ar dona bani, iar mai mult de o treime dintre acestea ar face donaţii pentru probleme precum ar fi managementul deşeurilor şi protecţia Dunării. Poluarea aerului şi a apei, poluarea industrială, lipsa parcurilor şi în general a spaţiilor verzi, precum şi ameninţările cu dispariţia a unor specii de animale, reprezintă de asemenea motive de îngrijorare în rândul românilor.
Tot articolul aici.
Mai mult de jumătate dintre persoanele care intenţioneză să facă donaţii pentru cauze de mediu pe viitor consideră că protecţia pădurilor este o cauză importantă, pentru care ar dona bani, iar mai mult de o treime dintre acestea ar face donaţii pentru probleme precum ar fi managementul deşeurilor şi protecţia Dunării. Poluarea aerului şi a apei, poluarea industrială, lipsa parcurilor şi în general a spaţiilor verzi, precum şi ameninţările cu dispariţia a unor specii de animale, reprezintă de asemenea motive de îngrijorare în rândul românilor.
Tot articolul aici.
sâmbătă, 30 ianuarie 2010
Proiect de protejare a urşilor din Harghita, Covasna şi Vrancea
Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Harghita, împreună cu autorităţile de mediu din Vrancea şi Covasna va derula, în următorii 3 ani, un proiect de protejare a urşilor bruni din zonă.
Proiectul, finanţat din fonduri europene şi din bugetul de stat este intitulat ‘Cele mai bune practici şi acţiuni pentru conservarea populaţiei de urs brun din zona central-estică a Carpaţilor Orientali’, şi este coordonat de APM Vrancea.
Potrivit Biroul de Presă al Agenţiei de Protecţie a Mediului Harghita, parteneri în proiect mai sunt şi Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice din judeţul Vrancea şi Asociaţia pentru Conservarea Valorilor Naturii din judeţul Harghita.
Proiectul îşi propune prevenirea şi reducerea conflictelor dintre urs şi localnici, menţinerea actualului statut de conservare în cele 15 situri Natura 2000 aflate în arealului proiectului, precum şi prevenirea scăderii populaţiei de urs datorată braconajului sau mortalităţii juvenile. Bugetul proiectului este de aproximativ 516.000 euro, din care contribuţia Comisiei Europene este de 75 la sută, restul banilor fiind alocaţi de Ministerul Mediului.
Numărul de urşi din Harghita este mai mare decât efectivul optim suportat de condiţiile naturale din judeţ şi de aceea, în ultimii ani, aceste animale au început să se apropie tot mai mult de aşezările omeneşti, în căutare de mâncare. Silvicultorii le administrează periodic hrană dar, şi în aceste condiţii, creşte numărul cazurilor de urşi care produc stricăciuni în culturi sau în gospodării.
Specialiştii au avertizat, în nenumărate rânduri, că urşii încep să fie din ce în ce mai deranjaţi de prezenţa oamenilor în arealul lor, de la turiştii cu ATV-uri până la culegătorii de ciuperci, motiv pentru care încep să-şi părăsească habitatul natural.
Sursa.
Proiectul, finanţat din fonduri europene şi din bugetul de stat este intitulat ‘Cele mai bune practici şi acţiuni pentru conservarea populaţiei de urs brun din zona central-estică a Carpaţilor Orientali’, şi este coordonat de APM Vrancea.
Potrivit Biroul de Presă al Agenţiei de Protecţie a Mediului Harghita, parteneri în proiect mai sunt şi Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice din judeţul Vrancea şi Asociaţia pentru Conservarea Valorilor Naturii din judeţul Harghita.
Proiectul îşi propune prevenirea şi reducerea conflictelor dintre urs şi localnici, menţinerea actualului statut de conservare în cele 15 situri Natura 2000 aflate în arealului proiectului, precum şi prevenirea scăderii populaţiei de urs datorată braconajului sau mortalităţii juvenile. Bugetul proiectului este de aproximativ 516.000 euro, din care contribuţia Comisiei Europene este de 75 la sută, restul banilor fiind alocaţi de Ministerul Mediului.
Numărul de urşi din Harghita este mai mare decât efectivul optim suportat de condiţiile naturale din judeţ şi de aceea, în ultimii ani, aceste animale au început să se apropie tot mai mult de aşezările omeneşti, în căutare de mâncare. Silvicultorii le administrează periodic hrană dar, şi în aceste condiţii, creşte numărul cazurilor de urşi care produc stricăciuni în culturi sau în gospodării.
Specialiştii au avertizat, în nenumărate rânduri, că urşii încep să fie din ce în ce mai deranjaţi de prezenţa oamenilor în arealul lor, de la turiştii cu ATV-uri până la culegătorii de ciuperci, motiv pentru care încep să-şi părăsească habitatul natural.
Sursa.
vineri, 29 ianuarie 2010
Mediul privat si ONG-urile protesteaza: In privinta fondurilor UE, Guvernul ia masuri doar declarativ; probleme grave de lipsa de personal si birocrat
Peste 100 organizatii neguvernamentale, structuri sindicale si organizatii patronale trimit o scrisoare publica Primului Ministru, atentionand ca Romania risca sa piarda o mare parte din cele aproximativ 30 miliarde de euro, fonduri nerambursabile, din cauza ineficientei Guvernului si a autoritatilor publice responsabile cu gestionarea acestor fonduri. Trei angajati la 1.400 de proiecte, 10 luni de asteptare peentru semnarea contractelor - numai cateva din problemele semnalate de catre mediul privat, in scrisoarea transmisa marti, 26 ianuarie.
Tot articolul aici.
Romania libera
Tot articolul aici.
Romania libera
miercuri, 27 ianuarie 2010
“Post-2010 Biodiversity Vision and Target - The role of Protected Areas and Ecological Networks in Europe”
The aim of the conference will be to discuss at European level how the Contracting Parties to the CBD implement the programme of work on protected areas, thus contributing to the achievement of the 2010 target to reduce biodiversity loss to see how implementation may be improved by better integrating the ecosystem approach, in a context of climate change. Additionally it is expected to contribute with suggestions to the goals of CBD's programme of work to be adopted in 2010.
To this end, the presentations on various initiatives to establish ecologic al networks and their core areas should help assess the degree of implementation of the CBD's programme of work on protected areas and to identify its strengths and shortcomings. These initiatives are being conducted at various levels of government: Community, national, and subnational. The conference will provide a forum to discuss practical ways of filling the gaps and addressing the challenges identified for the implementation of the CBD's programme of work on protected areas. Recommendations could accordingly be made with a view to adapting the concept of protected areas/core areas of ecological networks in response to the impact of climate change and, secondly, with a view to dealing with the risk of increased dispersal of invasive species through the creation of ecological networks, and make recommendations for the development of monitoring strategies.
Although the main focus will be on implementation of current obligation under the CBD, the Bern Convention, the Birds and Habitats Directives and other international legal instruments, the conference should in particular consider the likely impact on biodiversity of climate change and discuss the need for a more adaptive management of protected areas, with a view to make it more coherent with the new conditions arising mainly from climate change.
Programul conferintei aici.
Mai multe aici
To this end, the presentations on various initiatives to establish ecologic al networks and their core areas should help assess the degree of implementation of the CBD's programme of work on protected areas and to identify its strengths and shortcomings. These initiatives are being conducted at various levels of government: Community, national, and subnational. The conference will provide a forum to discuss practical ways of filling the gaps and addressing the challenges identified for the implementation of the CBD's programme of work on protected areas. Recommendations could accordingly be made with a view to adapting the concept of protected areas/core areas of ecological networks in response to the impact of climate change and, secondly, with a view to dealing with the risk of increased dispersal of invasive species through the creation of ecological networks, and make recommendations for the development of monitoring strategies.
Although the main focus will be on implementation of current obligation under the CBD, the Bern Convention, the Birds and Habitats Directives and other international legal instruments, the conference should in particular consider the likely impact on biodiversity of climate change and discuss the need for a more adaptive management of protected areas, with a view to make it more coherent with the new conditions arising mainly from climate change.
Programul conferintei aici.
Mai multe aici
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
