ONG-urile vor o nouă legislaţie pentru ariile protejate

Mai multe organizaţii neguvernamentale (ONG) din judeţ care au în custodie arii protejate sunt nemulţumite de legislaţia confuză din domeniu şi s-au unit pentru a găsi soluţii cu alte organizaţii de acest gen din ţară. Reprezentanţii ONG-urilor care au în custodie arii protejate au format o Coaliţie Naţională a Ariilor Protejate al cărei scop este îmbunătăţirea condiţiilor de management ale acestora. Membrii coaliţiei vor să rezolve probleme legate de legislaţia confuză din domeniu şi încearcă să militeze pentru ca ariile protejate să fie date în custodie ONG-urilor şi nu instituţiilor statului.

Cine face împărţeala?
"Noi am dori ca ariile protejate să fie date în custodia cât mai multor ONG-uri ori a altor instituţii de profil - muzee, şcoli, universităţi - şi nu direcţiilor silvice care nu prea se ocupă de ele, acestea având alte activităţi, unele chiar intrând în contradicţie cu ceea ce facem noi", afirmă Cornel Alexandru, custode al Rezervaţei Calcarele din Dealul Măgura şi operator sit Natura 2000 Măgurile Băiţei.
Foarte puţine dintre ariile protejate din judeţ se află momentan în custodia unor ONG-uri. Şi acelea care au custozi nu vor mai avea în curând căci contractele de custodie sunt în prag de expirare. La sfârşitul anului trecut, a luat fiinţă Agenţia Naţională a Ariilor Protejate (ANAP), dar aceasta nu este funcţională.
Contractele de custodie expiră şi nu ştie nimeni cine le reînnoieşte ori cine aprobă noile custodii, explică reprezentanţii ONG-urilor din judeţ. Actualele contracte au fost aprobate de Agenţia Judeţeană de Mediu, pe un anumit termen pentru fiecare arie.

Protejate, dar până unde?
De asemenea, o altă problemă a custozilor de arii protejate este faptul că nu a fost modificată Legea 5/2000 care a stabilit nişte suprafeţe ce nu concordă cu cea ce este în teren.
"Acest lucru ne dă multă bătaie de cap. Avem unele arii protejate la care nici în ziua de azi nu ştim limitele, lucru care îngreunează foarte mult întocmirea planului de management. Printre acestea sunt: Rezervaţia Naturală Tufurile Calcaroase din Valea Bobâlna şi Rezervaţia Naturală Măgura Uroiului. Una scrie în lege legat de suprafaţă, iar alta este în teren. Cei de la APM au dat nişte limite mai mari, care au fost prinse pe hărţile Ministerului Mediului, dar legea nu a fost modificată cu limitele reale şi normale date de APM-uri", adaugă Cornel Alexandru.

Sursa.